Secretarii generali ai Partidului Comunist Roman(0)

In perioada regimului comunist, desi existau functiile de prim-ministru si presedinte al statului, conducatorul tarii era de fapt secretarul general al PCR; Nicolae Ceausescu a cumulat aceasta functie cu cea de presedinte a Romaniei.

• Gheorghe Cristescu (1921-1924)
• Elek Köblős (1924-1927)
• Vitali Holostenco (1927-1931)
• Alexander Ştefanski (1931-1936)
• Boris Ştefanov (1936-1940)
• Ştefan Foriş (1940-1944)
• Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1954)
• Gheorghe Apostol (1954-1955)
• Gheorghe Gheorghiu-Dej (1955-1965)
• Nicolae Ceauşescu (1965-1989)

Lista prim-ministrilor Romaniei(0)

Romania a avut numerosi premieri de la transformarea sa intr-un stat modern, la jumatatea secolului XIX:

1. Barbu Catargiu (1862)
2. Nicolae Cretulescu (1862 – 1863)
3. Mihail Kogalniceanu (1863 – 1865)
4. Nicolae Cretulescu (1865 – 1866)
5. Lascar Catargiu (1866 – 1866)
6. Ion Ghica (1866 – 1867)
7. Nicolae Cretulescu (1867 – 1867)
8. Stefan Golescu (1867 – 1868)
9. Nicolae Golescu (1868)
10. Ion Bratianu (1868)
11. Dimitrie Ghica (1868 – 1870)
12. Nicolae Golescu (1870)
13. Manolache Costache Epureanu (1870)
14. Ion Ghica (1870 – 1871)
15. Lascar Catargiu (1871 – 1876)
16. Ion Emanuel FLorescu (1876)
17. Manolache Costache Epureanu (1876)
18. Ion Bratianu (1876 – 1881)
19. Dimitrie Bratianu (1881)
20. Ion Bratianu (1881 – 1888)
21. Teodor Rosetti (1888 – 1889)
22. Lascar Catargiu (1889 – 1891)
23. Ion Emanuel Florescu (1891)
24. Lascar Catargiu (1891 – 1895)
25. Dimitrie Sturdza (1895 – 1896)
26. Petre S. Aurelian (1896 – 1897)
27. Dimitrie Sturdza (1897 – 1899)
28. Gheorghe Cantacuzino (1899 – 1900)
29. Petre P. Carp (1900 – 1901)
30. Dimitrie Sturdza (1901 – 1906)
31. Gheorghe Cantacuzino (1906 – 1907)
32. Dimitrie Sturdza (1907 – 1909)
33. Ion I. C. Bratianu (1909 – 1911)
34. Petre P. Carp (1911 – 1912)
35. Titu Maiorescu (1912 – 1914)
36. Ion I. C. Bratianu (1914 – 1918)
37. Alexandru Averescu (1918)
38. Alexandru Marghiloman (1918)
39. Constantin Coanda (1918)
40. Ion I. C. Bratianu (1918 – 1919)
41. Artur Vaitoianu (1919)
42. Alexandru Vaida – Voievod (1919 – 1920)
43. Alexandru Averescu (1920 – 1921)
44. Tache Ionescu (1921 – 1922)
45. Ion I. C. Bratianu (1922 – 1926)
46. Alexandru Averescu (1926 – 1927)
47. Printul Barbu Stirbei (1927)
48. Ion I. C. Bratianu (1927)
49. Vintila Bratianu (1927 – 1928)
50. Iuliu Maniu (1928 – 1930)
51. Gheorghe Mironescu (1930)
52. Iuliu Maniu (1930)
53. Gheorghe Mironescu (1930 – 1931)
54. Nicolae Iorga (1931 – 1932)
55. Alexandru Vaida – Voievod (1932)
56. Iuliu Maniu (1932 – 1933)
57. Alexandru Vaida – Voievod (1933)
58. Ion Gh. Duca (1933)
59. Constantin Anghelescu (1933 – 1934)
60. Gheorghe Tatarascu (1934 – 1937)
61. Octavian Goga (1937 – 1938)
62. Miron Cristea (1938 – 1939)
63. Armand Calinescu (1939)
64. Gheorghe Argesanu (1939)
65. Constantin Argetoianu (1939)
66. Gheorghe Tatarascu (1939 – 1940)
67. Ion Gigurtu (1940)
68. Ion Antonescu (1940 – 1944)
69. Iuliu Maniu (1944 – 1944)
70. Constantin Sanatescu (1944)
71. Nicolae Radescu (1944 – 1945)
72. Petru Groza (1945 – 1952)
73. Gheorghe Gheorghiu – Dej (1952 – 1955)
74. Chivu Stoica (1955 – 1961)
75. Ion Gheorghe Maurer (1961 – 1974)
76. Manea Manescu (1974 – 1979)
77. Ilie Verdet (1979 – 1982)
78. Constantin Dascalescu (1982 – 1989)
79. Petre Roman (1989 – 1991)
80. Theodor Stolojan (1991 – 1992)
81. Nicolae Vacaroiu (1992 – 1996)
82. Victor Ciorbea (1996 – 1998)
83. Radu Vasile (1998 – 1999)
84. Mugur Isarescu (1999 – 2000)
85. Adrian Nastase (2000 – 2004)
86. Calin Popescu – Tariceanu (2004 – 2008)
87. Emil Boc (2008 – prezent)

Lista presedintilor Romaniei(0)

Romania a devenit republica pe 30 decembrie 1947, cand regele Mihai a fost fortat sa abdice, la presiunile comunistilor pro-sovietici. De atunci tara noastra a avut urmatorii presedinti:

• Constantin I. Parhon (13 aprilie 1948 – 12 iunie 1952)
• Petru Groza (12 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958)
• Ion Gheorghe Maurer (11 ianuarie 1958 – 21 martie 1961)
• Gheorghe Gheorghiu-Dej (21 martie 1961 – 24 martie 1965)
• Chivu Stoica (24 martie 1965 – 9 decembrie 1967)
• Nicolae Ceausescu (9 decembrie 1967 – 22 decembrie 1989)
• Ion Iliescu (22 decembrie 1989 – 29 noiembrie 1996)
• Emil Constantinescu (29 noiembrie 1996 – 20 decembrie 2000)
• Ion Iliescu (20 decembrie 2000 – 20 decembrie 2004)
• Traian Basescu (20 decembrie 2004 – prezent)

Sisteme de vot(0)

Votul pe liste de partid presupune ca fiecare dintre fortele politice inscrise la un scrutin sa ofere alegatorilor cate o lista de candidati, pe care acestia o pot selecta in defavoarea celorlalte partide. Ordinea candidatilor pe lista este stabilita in interiorul respectivului partid, dupa reguli proprii, la care alegatorii nu au acces. In functie de procentajul obtinut de un partid, un anumit numar de candidati vor ocupa locurile eligibile, dupa pozitia lor pe lista. Mai este numit si sistem cu reprezentare proportionala.

Votul uninominal este un sistem in care teritoriul unui stat este impartit in colegii electorale, iar pe fiecare colegiu va intra in competitie un singur candidat de la fiecare partid; cetatenii vor putea astfel alege direct intre mai multe persoane. Se mai numeste si sistem electoral majoritar. Exista mai multe tipuri de vot uninominal.

Votul uninominal intr-un singur tur presupune ca dupa ce alegatorii isi exprima optiunea, candidatii care au obtinut peste 50% in colegiul lor sa castige automat locul dorit, iar restul sa fie distribuiti proportional in functie de procentele obtinute de partide, dupa sisteme care difera de la o tara la alta.

Votul uninominal in doua tururi este o extensie a celui de mai sus: dupa ce in primul tur candidatii care obtinu majoritatea isi castiga automat pozitia, pe colegiile unde nu s-a intamplat acest lucru se mai desfasoara un tur de scrutin la care participa primii doi candidati cu procentele cele mai mari – un sistem oarecum asemanator cu cel al alegerilor prezidentiale.

Votul preferential pe liste combina oarecum cele doua sisteme; astfel, partidele prezinta liste de candidati, iar alegatorii pot opta asupra anumitor candidati de pe lista respectiva, stabilind ei insisi ordinea in care acestia vor accede la functiile dorite. Acesta se mai numeste si sistem cu vot unic transferabil.

Votul mixt pesupune folosirea ambelor sisteme in contexte diferite; de exemplu, la alegerile parlamentare, in unele tari cu parlament bicameral, o camera poate fi aleasa dupa sistemul pe liste iar alta dupa cel uninominal.

Care credeti ca este cel mai potrivit sistem de vot pentru Romania?

Cum au obtinut femeile drept de vot(0)

Femeile au reusit sa obtina dreptul de a vota doar relativ recent, de mai putin de un secol. Populatia feminina este majoritara pe glob, astfel ca termenul de “minoritate” care i se atribuie uneori nu e corect. Dar trebuie totusi sa tinem seama de faptul ca femeile au probleme specifice datorita lungii perioade de cultura patriarhala care a dominat toate societatile de pe planeta. Dreptul la vot este unul din elementele fundamentale ale unei democratii, fiind refuzat pentru o lunga perioada femeilor.

Votul universal este o inventie moderna; in formele incipiente ale democratiilor populare, doar anumite grupuri sociale aveau dreptul de a-si alege reprezentantii. La inceput selectia se facea pe baza statutului social (averii), practic doar un mic grup de barbati bogati (cu proprietati) putandu-l exercita. Treptat, dreptul s-a extins la tot mai multe categorii sociale, ajungand in final sa fie generalizat la toata populatia adulta, indiferent de avere, rasa, religie, stare civila etc. Femeile au fost una din ultimele categorii incluse, in majoritatea tarilor obtinand acest drept dupa ce era deja acordat tuturor barbatilor majori.

Primul stat care a acordat sufragiu complet femeilor (dreptul de a vota si de a candida la orice functie publica) a fost Finlanda in 1906. Au existat si alte cazuri izolate in trecut, cand femeile au primit pentru scurte perioade drept de vot, dar nu avusesera nicaieri inainte si dreptul de a fi alese in pozitii de conducere.

Lupta femeilor pentru a obtine acest drept a inceput in zorii epocii moderne, adica in perioada revolutiei franceze. Treptat, militantele pentru dreptul de a alege (sufragetele) au aparut in toate statele dezvoltate din vestul Europei si in coloniile acestora. In aproape toate aceste tari dreptul a fost obtinut in preajma primului razboi mondial, extinzandu-se in perioada interbelica si devenind generalizat dupa al doilea razboi global. In Romania, femeile au capatat dreptul de a-si alege conducatorii in anul 1938.

In perioada contemporana, dreptul la vot al persoanelor de sex feminin a fost introdus si in legislatia internationala. Astfel, in 1948, in “Declaratia Universala a Drepturilor Omului” adoptata de ONU, se precizeaza ca toti cetatenii au dreptul de a participa la guvernarea tarii lor, prin desemnarea intr-o functie din stat sau prin alegerea unui reprezentant, indiferent de gen.

Natiunile Unite mentioneaza explicit sufragiul in “Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor” din 1978. Azi mai exista doar cateva state (musulmane) unde femeile nu au votat niciodata sau li se conditioneaza dreptul de vot, cum ar fi Arabia Saudita sau Indonezia.

Cum functioneaza sistemul de vot din Statele Unite ale Americii(0)

Sistemul electoral american are multe deosebiri fata de cele din Europa si implicit si fata de cel romanesc. Din unele puncte de vedere, alegerile din SUA se desfasoara dupa un tipar arhaic, prezent in tarile europene in secolul 19; asta nu inseamna neaparat ca este mai putin democratic, ci doar ca americanii tin la unele traditii.

Pentru alegerea presedintelui, cele doua mari partide (Democrat si Republican) isi desemneaza candidatii dupa niste alegeri interne destul de complicate. Pretendentii isi incep campania pentru desemnare cu aproape 2 ani inainte de alegeri, parcurgand toate statele federatiei. In fiecare stat sunt organizate alegeri in cadrul partidului respectiv, in care membrii voteaza persoana pe care o doresc sa candideze. Fiecare stat desemneaza un numar de delegati care vor sustine diversi candidati la un congres final al partidul dinainte de alegeri. In unele state numarul delegatilor este proportional cu procentele obtinute, in altele castigatorul ia toti delegatii. In cadrul acestui congres, delegatii voteaza dupa cum au primit mandat de la organizatiile locale si candidatul final al partidului este desemnat. Foarte rar se intampla ca un delegat sa voteze diferit de mandatul incredintat si acest lucru este considerat lipsit de etica si duce la discreditarea politica.

Pe langa cei doi candidati principali, mai candideaza uneori la presedintie si independenti sau reprezentanti ai unor partide obscure. Sansele acestora sunt insa aproape zero. Alegerile la nivel national au loc in aceeasi zi in toate statele uniunii, iar dreptul de vot este universal. Pot insa vota doar cetatenii care s-au inscris inainte pe liste. La fel ca in cazul alegerilor interne din partide, si la votul pentru presedinte statele desemneaza electori, care vor alege in final liderul tarii. Se ajunge astfel la situatii paradoxale, cum a fost cea din anul 2000, in care Al Gore a fost votat de mai multi americani decat George W. Bush, dar cel din urma avea mai multi electori de partea sa si a ajuns presedinte. Acelasi lucru s-a intamplat si in 1960, in disputa John F. Kennedy vs. Richard Nixon.

Logica acestui sistem este acordarea unei mai mari greutati in luarea deciziilor pentru statele cu populatie mica, care ar fi lipsite de importanta intr-un sistem electoral cu vot popular, cum sunt cele europene. Totusi, sistemul american este puternic contestat din interior, fiind considerat invechit, complicat si nedemocratic.
Parlamentul american este Congresul; acesta are doua camere: Senatul si Camera Reprezentantilor. Rolul si modul de constituire ale celor doua difera substantial, fiind bazate pe sistemul federal american. Senatul este compus din 100 de membri, cate 2 reprezentanti ai fiecarui stat din uniune, alesi prin vot popular. Camera Reprezentantilor are 435 de membri, distrbuiti pe districte, alesi si ei prin vot direct. Alegerile parlamentare americane au loc la fiecare doi ani, dar majoritatea celor alesi (peste 90%) isi pastreaza locurile de la un scrutin la altul.

Legislativul fiecarui stat in parte precum si guvernatorii sunt alesi in diverse moduri, in functie de legislatia locala. In America exista o mare autonomie locala in cadrul statelor, la care cetatenii tin foarte mult, astfel ca interferenta guvernului federal in politica locala este minima.

Este interesant de remarcat faptul ca sistemul american de votare are un specific aparte, fiind diferit total de celelate din tarile dezvoltate. Uniunea Europeana isi construieste propria structura semi-federala, dar sistemul electoral european nu l-a luat pe cel american ca model; exista o discutie pe amebele maluri ale Atlanticului, intrebarea fiind care dintre sisteme are mai multa reprezentativitate, atat pentru decizia individuala a unei persoane cat si pentru vointa unui stat in sine.

Este o idee buna obligarea cetatenilor sa voteze?(1)

Obligativitatea votului a nascut o ampla disputa in societatea romaneasca. Unii o vad ca o masura necesara pentru intarirea democratiei, altii ca pe inca o restrangere a libertatilor individuale.

Iata cateva site-uri pe care se analizeaza aceasta problema:

Votul Obligatoriu – Site care sustine proiectul de lege pe care Adriana Saftoiu intentioneaza sa il depuna in Parlament, prin care votarea va deveni obligatorie; faptul ca un deputat liberal poate veni cu o asemenea propunere restrictiva tine de specificul romanesc.

InPolitics – Dezbatere pe tema votului obligatoriu, unde va puteti exprima opinia si puteti vota.

Victor Ciutacu – Pozitia sa este categoric impotriva; si pe site-ul lui se poate vota.

Gandul – Dialoguri aprinse si pe site-ul acestui ziar; sute de comentarii pro si contra la articolul care relateaza initiativa d-nei Saftoiu.

Dilema Veche – Andrei Plesu sustine introducerea obligatiei de participare la vot, desi argumentele sale sunt legate tot de situatia speciala din Romania, nu de anumite principii general valabile.

Cotidianul – Se relateaza despre Victor Ponta, proaspat ales presedinte la PSD, care sustine obligativitatea exercitarii acestui drept; discutii contradictorii si pe forumul acestui articol.

Realitatea – Si pe site-ul acesei televiziuni se discuta tot despre ideea lui Victor Ponta; numarul celor care califica propunerea ca fiind neo-comunista este mai mare in acest caz decat in cel al Adrianei Sfatoiu.

Forum Antena 1 – Multa pareri impartite si contradictorii dar sustinute cu pasiune si pe aceasta lista de discutii in privinta impunerii prin lege a obligatiei de a veni la urne.

Politburo – Autorul acestui text, Razvan Zamfir, este categoric impotriva legiferarii acestei noi obligatii cetatenesti, din ratiuni de libertate personala si intelegere a democratiei, prezentate pe larg.

Adevarul – In editia sa financiara, editorialistul Radu Calin Crista face o apologie a votului obligatoriu, bazandu-se tot pe necesitatea temporara de a introduce o asemenea masura intr-o tara cu deficit de cultura civica precum Romania; aici gasiti a doua parte a articolului.

Cum trebuie sa votezi la orice fel de alegeri(0)

Un scurt ghid despre cum se desfasoara votul, util mai ales incepatorilor:

1. Verifici din timp daca nu ti-a expirat cartea de identitate; in caz ca da, du-te la Politie (Serviciul de Evidenta a Populatiei) cu cea veche si fa cerere pentru una noua; ai grij sa o primesti in timp util pentru a vota.

2. Daca esti student si vrei sa votezi la alegeri locale, ai nevoie si de viza de flotant pe ea in orasul in care studiezi; daca stai in camin se face automat, iar daca stai in chirie trebuie sa mergi la Evidenta Populatiei cu proprietarul si cateva acte, se obtine cam intr-o saptamana.

3. Te duci la sectia de vot de care apartii (dupa adresa de domiciliu) cu cartea de identitate la tine, plus carnetul de student daca e cazul.

4. Studentii voteaza la sectii speciale din campusuri, la fel si cei care sunt in alte localitati in ziua votului; in cazul acesta vor completa o declaratie pe proprie raspundere la sectia de vot prin care se obliga sa nu voteze de mai multe ori.

5. Prezinti cartea de identitate, semnezi in dreptul numelui tau si primesti o stampila; daca nu esti pe lista te vei trece pe o lista speciala.

6. Cand se organizeaza mai multe tipuri de vot in aceeasi zi, va trebui sa semnezi pe mai multe liste, dar poti vota doar la cele la care doresti; daca vrei sa votezi doar la unele, vei trage o bara in dreptul numelui pe listele care nu te intereseaza.

7. Te duci singur in cabina de vot si aplici stampila pe o singura casuta de pe fiecare buletin de vot.

8. Daca vrei sa-ti anulezi votul, stampileaza in mai multe casute; nu lasa buletinul de vot gol, se pot face fraude in felul acesta.

9. Daca gresesti, poti cere anularea buletinului de vot gresit si primirea unuia nou, dar o singura data.

10. Nu incerca sa faci poze cu telefonul in cabina de vot, poti primi amenda pentru asta si te poti chiar trezi cu dosar penal.

11. Iesi din cabina si introduci votul in urna, impaturit pentru a nu se vedea cu cine ai votat; daca sunt mai multe buletine, fiecare tip va avea cate o urna proprie.

12. Primesti inapoi cartea de identitate pe care a fost aplicat un autocolant si pleci linistit.

13. Nu incerca sa fraudezi alegerile (sa votezi de mai multe ori sau sa aduci buletine de vot gata stampilate); poti primi pana la 3 ani de inchisoare.

14. Sondajele prezentate in seara alegerilor (exit-polls) nu sunt intotdeauna relevante; ai rabdare vreo 2 zile pana rezultatele devin clare.

Degeaba te agiti ca un pepsi! Voteaza sau taci!(0)

Critici sistemul de pomana daca nu iei atitudine! Du-te la vot, asta e primul lucru (si cel mai simplu) pe care il poti face!

Doua decenii de politica damboviteana(0)

Amicul nostru Darius Groza, a.k.a. JEG, face un scurt rezumat al ultimilor 20 de ani de politicianism balcanic de pe plaiurile mioritice: