Lista prim-ministrilor Romaniei(0)

Romania a avut numerosi premieri de la transformarea sa intr-un stat modern, la jumatatea secolului XIX:

1. Barbu Catargiu (1862)
2. Nicolae Cretulescu (1862 – 1863)
3. Mihail Kogalniceanu (1863 – 1865)
4. Nicolae Cretulescu (1865 – 1866)
5. Lascar Catargiu (1866 – 1866)
6. Ion Ghica (1866 – 1867)
7. Nicolae Cretulescu (1867 – 1867)
8. Stefan Golescu (1867 – 1868)
9. Nicolae Golescu (1868)
10. Ion Bratianu (1868)
11. Dimitrie Ghica (1868 – 1870)
12. Nicolae Golescu (1870)
13. Manolache Costache Epureanu (1870)
14. Ion Ghica (1870 – 1871)
15. Lascar Catargiu (1871 – 1876)
16. Ion Emanuel FLorescu (1876)
17. Manolache Costache Epureanu (1876)
18. Ion Bratianu (1876 – 1881)
19. Dimitrie Bratianu (1881)
20. Ion Bratianu (1881 – 1888)
21. Teodor Rosetti (1888 – 1889)
22. Lascar Catargiu (1889 – 1891)
23. Ion Emanuel Florescu (1891)
24. Lascar Catargiu (1891 – 1895)
25. Dimitrie Sturdza (1895 – 1896)
26. Petre S. Aurelian (1896 – 1897)
27. Dimitrie Sturdza (1897 – 1899)
28. Gheorghe Cantacuzino (1899 – 1900)
29. Petre P. Carp (1900 – 1901)
30. Dimitrie Sturdza (1901 – 1906)
31. Gheorghe Cantacuzino (1906 – 1907)
32. Dimitrie Sturdza (1907 – 1909)
33. Ion I. C. Bratianu (1909 – 1911)
34. Petre P. Carp (1911 – 1912)
35. Titu Maiorescu (1912 – 1914)
36. Ion I. C. Bratianu (1914 – 1918)
37. Alexandru Averescu (1918)
38. Alexandru Marghiloman (1918)
39. Constantin Coanda (1918)
40. Ion I. C. Bratianu (1918 – 1919)
41. Artur Vaitoianu (1919)
42. Alexandru Vaida – Voievod (1919 – 1920)
43. Alexandru Averescu (1920 – 1921)
44. Tache Ionescu (1921 – 1922)
45. Ion I. C. Bratianu (1922 – 1926)
46. Alexandru Averescu (1926 – 1927)
47. Printul Barbu Stirbei (1927)
48. Ion I. C. Bratianu (1927)
49. Vintila Bratianu (1927 – 1928)
50. Iuliu Maniu (1928 – 1930)
51. Gheorghe Mironescu (1930)
52. Iuliu Maniu (1930)
53. Gheorghe Mironescu (1930 – 1931)
54. Nicolae Iorga (1931 – 1932)
55. Alexandru Vaida – Voievod (1932)
56. Iuliu Maniu (1932 – 1933)
57. Alexandru Vaida – Voievod (1933)
58. Ion Gh. Duca (1933)
59. Constantin Anghelescu (1933 – 1934)
60. Gheorghe Tatarascu (1934 – 1937)
61. Octavian Goga (1937 – 1938)
62. Miron Cristea (1938 – 1939)
63. Armand Calinescu (1939)
64. Gheorghe Argesanu (1939)
65. Constantin Argetoianu (1939)
66. Gheorghe Tatarascu (1939 – 1940)
67. Ion Gigurtu (1940)
68. Ion Antonescu (1940 – 1944)
69. Iuliu Maniu (1944 – 1944)
70. Constantin Sanatescu (1944)
71. Nicolae Radescu (1944 – 1945)
72. Petru Groza (1945 – 1952)
73. Gheorghe Gheorghiu – Dej (1952 – 1955)
74. Chivu Stoica (1955 – 1961)
75. Ion Gheorghe Maurer (1961 – 1974)
76. Manea Manescu (1974 – 1979)
77. Ilie Verdet (1979 – 1982)
78. Constantin Dascalescu (1982 – 1989)
79. Petre Roman (1989 – 1991)
80. Theodor Stolojan (1991 – 1992)
81. Nicolae Vacaroiu (1992 – 1996)
82. Victor Ciorbea (1996 – 1998)
83. Radu Vasile (1998 – 1999)
84. Mugur Isarescu (1999 – 2000)
85. Adrian Nastase (2000 – 2004)
86. Calin Popescu – Tariceanu (2004 – 2008)
87. Emil Boc (2008 – prezent)

Publicat la: 28-05-2010

Lista presedintilor Romaniei(0)

Romania a devenit republica pe 30 decembrie 1947, cand regele Mihai a fost fortat sa abdice, la presiunile comunistilor pro-sovietici. De atunci tara noastra a avut urmatorii presedinti:

• Constantin I. Parhon (13 aprilie 1948 – 12 iunie 1952)
• Petru Groza (12 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958)
• Ion Gheorghe Maurer (11 ianuarie 1958 – 21 martie 1961)
• Gheorghe Gheorghiu-Dej (21 martie 1961 – 24 martie 1965)
• Chivu Stoica (24 martie 1965 – 9 decembrie 1967)
• Nicolae Ceausescu (9 decembrie 1967 – 22 decembrie 1989)
• Ion Iliescu (22 decembrie 1989 – 29 noiembrie 1996)
• Emil Constantinescu (29 noiembrie 1996 – 20 decembrie 2000)
• Ion Iliescu (20 decembrie 2000 – 20 decembrie 2004)
• Traian Basescu (20 decembrie 2004 – prezent)

Publicat la: 21-05-2010

Sisteme de vot(0)

Votul pe liste de partid presupune ca fiecare dintre fortele politice inscrise la un scrutin sa ofere alegatorilor cate o lista de candidati, pe care acestia o pot selecta in defavoarea celorlalte partide. Ordinea candidatilor pe lista este stabilita in interiorul respectivului partid, dupa reguli proprii, la care alegatorii nu au acces. In functie de procentajul obtinut de un partid, un anumit numar de candidati vor ocupa locurile eligibile, dupa pozitia lor pe lista. Mai este numit si sistem cu reprezentare proportionala.

Votul uninominal este un sistem in care teritoriul unui stat este impartit in colegii electorale, iar pe fiecare colegiu va intra in competitie un singur candidat de la fiecare partid; cetatenii vor putea astfel alege direct intre mai multe persoane. Se mai numeste si sistem electoral majoritar. Exista mai multe tipuri de vot uninominal.

Votul uninominal intr-un singur tur presupune ca dupa ce alegatorii isi exprima optiunea, candidatii care au obtinut peste 50% in colegiul lor sa castige automat locul dorit, iar restul sa fie distribuiti proportional in functie de procentele obtinute de partide, dupa sisteme care difera de la o tara la alta.

Votul uninominal in doua tururi este o extensie a celui de mai sus: dupa ce in primul tur candidatii care obtinu majoritatea isi castiga automat pozitia, pe colegiile unde nu s-a intamplat acest lucru se mai desfasoara un tur de scrutin la care participa primii doi candidati cu procentele cele mai mari – un sistem oarecum asemanator cu cel al alegerilor prezidentiale.

Votul preferential pe liste combina oarecum cele doua sisteme; astfel, partidele prezinta liste de candidati, iar alegatorii pot opta asupra anumitor candidati de pe lista respectiva, stabilind ei insisi ordinea in care acestia vor accede la functiile dorite. Acesta se mai numeste si sistem cu vot unic transferabil.

Votul mixt pesupune folosirea ambelor sisteme in contexte diferite; de exemplu, la alegerile parlamentare, in unele tari cu parlament bicameral, o camera poate fi aleasa dupa sistemul pe liste iar alta dupa cel uninominal.

Care credeti ca este cel mai potrivit sistem de vot pentru Romania?

Publicat la: 14-05-2010

Cum au obtinut femeile drept de vot(1)

Femeile au reusit sa obtina dreptul de a vota doar relativ recent, de mai putin de un secol. Populatia feminina este majoritara pe glob, astfel ca termenul de “minoritate” care i se atribuie uneori nu e corect. Dar trebuie totusi sa tinem seama de faptul ca femeile au probleme specifice datorita lungii perioade de cultura patriarhala care a dominat toate societatile de pe planeta. Dreptul la vot este unul din elementele fundamentale ale unei democratii, fiind refuzat pentru o lunga perioada femeilor.

Votul universal este o inventie moderna; in formele incipiente ale democratiilor populare, doar anumite grupuri sociale aveau dreptul de a-si alege reprezentantii. La inceput selectia se facea pe baza statutului social (averii), practic doar un mic grup de barbati bogati (cu proprietati) putandu-l exercita. Treptat, dreptul s-a extins la tot mai multe categorii sociale, ajungand in final sa fie generalizat la toata populatia adulta, indiferent de avere, rasa, religie, stare civila etc. Femeile au fost una din ultimele categorii incluse, in majoritatea tarilor obtinand acest drept dupa ce era deja acordat tuturor barbatilor majori.

Primul stat care a acordat sufragiu complet femeilor (dreptul de a vota si de a candida la orice functie publica) a fost Finlanda in 1906. Au existat si alte cazuri izolate in trecut, cand femeile au primit pentru scurte perioade drept de vot, dar nu avusesera nicaieri inainte si dreptul de a fi alese in pozitii de conducere.

Lupta femeilor pentru a obtine acest drept a inceput in zorii epocii moderne, adica in perioada revolutiei franceze. Treptat, militantele pentru dreptul de a alege (sufragetele) au aparut in toate statele dezvoltate din vestul Europei si in coloniile acestora. In aproape toate aceste tari dreptul a fost obtinut in preajma primului razboi mondial, extinzandu-se in perioada interbelica si devenind generalizat dupa al doilea razboi global. In Romania, femeile au capatat dreptul de a-si alege conducatorii in anul 1938.

In perioada contemporana, dreptul la vot al persoanelor de sex feminin a fost introdus si in legislatia internationala. Astfel, in 1948, in “Declaratia Universala a Drepturilor Omului” adoptata de ONU, se precizeaza ca toti cetatenii au dreptul de a participa la guvernarea tarii lor, prin desemnarea intr-o functie din stat sau prin alegerea unui reprezentant, indiferent de gen.

Natiunile Unite mentioneaza explicit sufragiul in “Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor” din 1978. Azi mai exista doar cateva state (musulmane) unde femeile nu au votat niciodata sau li se conditioneaza dreptul de vot, cum ar fi Arabia Saudita sau Indonezia.

Publicat la: 07-05-2010