Femeile au reusit sa obtina dreptul de a vota doar relativ recent, de mai putin de un secol. Populatia feminina este majoritara pe glob, astfel ca termenul de “minoritate” care i se atribuie uneori nu e corect. Dar trebuie totusi sa tinem seama de faptul ca femeile au probleme specifice datorita lungii perioade de cultura patriarhala care a dominat toate societatile de pe planeta. Dreptul la vot este unul din elementele fundamentale ale unei democratii, fiind refuzat pentru o lunga perioada femeilor.

Votul universal este o inventie moderna; in formele incipiente ale democratiilor populare, doar anumite grupuri sociale aveau dreptul de a-si alege reprezentantii. La inceput selectia se facea pe baza statutului social (averii), practic doar un mic grup de barbati bogati (cu proprietati) putandu-l exercita. Treptat, dreptul s-a extins la tot mai multe categorii sociale, ajungand in final sa fie generalizat la toata populatia adulta, indiferent de avere, rasa, religie, stare civila etc. Femeile au fost una din ultimele categorii incluse, in majoritatea tarilor obtinand acest drept dupa ce era deja acordat tuturor barbatilor majori.

Primul stat care a acordat sufragiu complet femeilor (dreptul de a vota si de a candida la orice functie publica) a fost Finlanda in 1906. Au existat si alte cazuri izolate in trecut, cand femeile au primit pentru scurte perioade drept de vot, dar nu avusesera nicaieri inainte si dreptul de a fi alese in pozitii de conducere.

Lupta femeilor pentru a obtine acest drept a inceput in zorii epocii moderne, adica in perioada revolutiei franceze. Treptat, militantele pentru dreptul de a alege (sufragetele) au aparut in toate statele dezvoltate din vestul Europei si in coloniile acestora. In aproape toate aceste tari dreptul a fost obtinut in preajma primului razboi mondial, extinzandu-se in perioada interbelica si devenind generalizat dupa al doilea razboi global. In Romania, femeile au capatat dreptul de a-si alege conducatorii in anul 1938.

In perioada contemporana, dreptul la vot al persoanelor de sex feminin a fost introdus si in legislatia internationala. Astfel, in 1948, in “Declaratia Universala a Drepturilor Omului” adoptata de ONU, se precizeaza ca toti cetatenii au dreptul de a participa la guvernarea tarii lor, prin desemnarea intr-o functie din stat sau prin alegerea unui reprezentant, indiferent de gen.

Natiunile Unite mentioneaza explicit sufragiul in “Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor” din 1978. Azi mai exista doar cateva state (musulmane) unde femeile nu au votat niciodata sau li se conditioneaza dreptul de vot, cum ar fi Arabia Saudita sau Indonezia.